Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul Îndurării şi a toată milostivirea, îngenunchez înaintea Ta cu inima înfrântă şi zdrobită şi Îţi încredintez ceasul cel din urmă al vieţii mele şi ceea ce urmează după aceea.
Când picioarele mele slăbite mă vor face să înţeleg că această corabie a vieţii mele se apropie de ţinta călătoriei: Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când ochii mei slăbiţi şi tulburaţi de apropierea morţii, vor privi stăruitor către Tine: Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când mâinile mele tremurânde şi amorţite nu vor mai putea ţine bine crucea Ta şi fără voia mea o voi lăsa să cadă peste patul durerii mele: Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când obrazul meu palid şi buzele mele uscate vor produce teamă şi compătimire celor din jurul meu, vestind apropierea sfârşitului zilelor mele: Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când urechile mele nu vor mai auzi vorbele oamenilor, ci vor asculta glasul Tău care va rosti Judecata de care va depinde soarta mea: Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când gândurile mele vor fi întunecate de frica morţii, când sufletul meu se va lupta cu duhul întunericului, care va vrea să-mi acopere ochii sufletului, pentru a pierde Îndurarea Ta şi astfel să mă arunce în chinurile deznădejdii: Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când inima mea obosită abia va mai bate, luptându-se cu vrăjmaşii mântuirii mele: Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când voi vărsa lacrimile cele din urmă, semn al nimicniciei mele, primeşte-le ca pe o jertfă de pocăinţă şi în clipele acelea: Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când cei din jurul meu, simţind sfârşitul vieţii mele, Te vor chema în ajutor pentru mine: Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când simţurile mele nu vor înţelege ce se petrece în jurul meu şi voi fi în chinurile morţii: Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când sufletul meu îşi va lua rămas bun de la lumea aceasta şi va lăsa trupul meu fără de viaţă, primeşte întoarcerea făpturii mele la Tine ca pe o jertfă ce Ţi se cuvine şi Te rog: Doamne Iisuse Hristoase, ai milă de mine!
Când, în sfârşit, sufletul meu se va înfăţişa înaintea Ta şi va vedea pentru prima dată strălucirea negrăită a Dumnezeirii Tale, nu-l îndepărta de la Faţa Ta! Binevoieşte a mă primi în Cereştile Tale locaşuri, ca în veci să-Ţi cânt şi să Te slăvesc: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, ai milă de mine!
