Parohia noastră a îmbrăcat haină luminoasă de sărbătoare. Şi nu pentru că Sfintele Paşti ar fi sosit mai devreme, ci pentru că am avut bucuria de a creştina o fetiţă, mai ales că ultimul botez aici a fost în 2006. Au participat, pe lângă părinţi şi rude, şi credincioşi din sat mânaţi de curiozitate şi emoţie.
În afară de solemnitatea şi bucuria duhovnicească a momentului, mai sunt câteva lucruri ce îl fac mai deosebit:
- e primul meu botez ca preot
- e făcut în cristelniţă, prin întreită afundare, după rânduiala ortodoxă (există din păcate şi altfel de practici)
- am fost şi naşi de botez
Aşadar, finuţa noastră Timeea Victoria deşi nu e din parohie, a fost botezată aici din dorinţa părinţilor, fapt ce ne bucură şi ne onorează în acelaşi timp.
Dumnezeu să o crească mare, să o binecuvinteze prin revărsarea darurilor Sale cele bogate asupra ei şi părinţilor ei.
