Ce este spovedania?
Spovedania este Taina iertării păcatelor
săvârşite după Botez.
Pentru că botezul este unic şi irepetabil („Un domn, o
credinţă, un botez” - Efeseni 4:5) Hristos a instituit Taina Spovedaniei prin
cuvintele: „Oricâte veţi lega pe pământ vor fi legate şi în ceruri şi oricâte veţi dezlega pe pământ vor fi dezlegate şi în ceruri” (Matei 18:18)
Cine se poate spovedi?
Orice credincios creştin-ortodox. Excepţie fac cei în comă sau bolnavii mintal care nu au discernământ. Aceştia nici nu se împărtăşesc. Conform învăţăturilor Bisericii, copii până la 7 ani se împărtăşesc fără să se mai spovedească. Se consideră că nu au făcut păcate.(deşi uneori asta e discutabil...)
De ce trebuie să mă spovedesc la un preot?
Dumnezeu dăruieşte iertarea prin
intermediul preotului şi nu altfel.
De asemenea, preotul asigură obiectivitatea
spovedaniei. Preotul nu va spune nimănui secretul spovedaniei.
Când trebuie să mă spovedesc?
De câte ori ne simţim încărcată conştiinţa de vreun păcat.
În caz contrar, când conştiinţa nu ne mustră, poruncile bisericeşti recomandă de 4 ori pe an sau măcar o dată, în Postul Paştilor.
De ce să mă spovedesc în post?
Pentru că e recomandabil să
postim înainte de spovedanie.
Cum trebuie să mă
pregătesc pentru spovedanie?
a. post şi abstinenţă trupească
b. rugăciune (Psalmul 50, Canonul de pocăinţă către Mântuitorul Hristos şi
alte rugăciuni)
c. cercetarea conştiinţei şi meditarea la păcatele făcute (nu e greşit să le notăm pe o foaie de hârtie dacă avem prea multe păcate şi nu reuşim să le ţinem minte până la spovedanie)
d. împăcarea cu cei cu care eşti certat (îţi ceri iertare
TU, chiar dacă celălalt nu vrea să te ierte)
Unde ne spovedim?
În Biserică, iar în caz de boală, acasă.
Recomandări la spovedanie
Atunci când ne
spovedim e bine să spunem la început păcatul (sau păcatele) care ne supără cel mai tare. E bine ca NOI
să spunem păcatele. De multe ori însă preotul, văzându-l pe credincios
nepregătit, începe să îl ajute să-şi amintească păcatele, punându-i întrebări.
Pentru a se ierta păcatele e necesară împlinirea a patru
condiţii.
Spovedania să fie:
a. De bună voie
(nu pentru că ne-a obligat părinţii ori familia)
b. Sinceră
(Există şi minciună prin omisiune: credinciosul se bucură că a scăpat să spună un anumit păcat stânjenitor pentru că
preotul nu l-a întrebat)
c. Completă (de
aceea e necesară cercetarea conştiinţei de cu seara)
d. Cu părere de rău
şi cu hotărârea de a renunţa la păcatele
făcute
După spovedanie se poate da dezlegarea păcatelor şi
acordul de a te împărtăşi
Pentru păcate foarte grele duhovnicul poate opri o vreme
de la împărtăşanie pe credincios, până se reabilitează sau până când preotul-duhovnic consideră necesar. Cei care a fost opriţi de la împărtăşanie nu se cuvine să meargă nedezlegaţi la un alt duhovnic şi acolo să se împărtăşească. Făcând aşa, conform Sfintelor Canoane sunt consideraţi furi (hoţi) de cele sfinte.
Epitimia sau canonul de spovedanie (se dă la final)
Mulţi îl
văd ca o pedeapsă pentru păcatele făcute. Dar el este de fapt un medicament
sufletesc ce îl ajută pe credincios să nu mai cadă în aceleaşi greşeli.
Dumnezeu nu
doreşte pedepsirea păcătosului, ci întoarcerea lui „Dumnezeu nu voieşte moartea
păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu” (Iezechiel 18:23)
Canonul se ţine până la următoarea spovedanie
când se poate continua sau se dă altceva, după cum crede de cuviinţă părintele-duhovnic.
De asemenea, e recomandabil e să fie notat pe o hârtie,
pentru că mulţi uită ce au de făcut din cauza emoţiilor.
Spovedanie NU este doar o înşirare mecanică a păcatelor
făcute, ci şi un dialog cu duhovnicul în căutarea de soluţii pentru a nu mai
săvârşi păcatele mărturisite.
***
După ce ne
spovedim, urmează o altă Taină: Împărtăşania
sau Cuminecătura, sau Euharistia
Cum mă pregătesc ÎNAINTE de împărtăşanie?
a. Igiena trupului şi a gurii (ne spălam pe dinţi dar nu înghiţim apă).
b. Ţinuta vestimentară să fie decentă.
c. Pentru femei: nefardate, nemachiate, nerujate, cu capul
acoperit
d. În perioada lunară nu se pot împărtăşi. De asemenea, NU
se pot împărtăşi cei care nu au primit dezlegare de la duhovnic.
e. canonul de rugăciune înainte de împărtăşanie, urmat de cele 12
rugăciuni ale Sf. Părinţi (Sf Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare, etc) – făcut de seara!!!
Cum procedez DUPĂ ce m-am împărtăşit?
a. Nu îngenunchez. Pare ciudat, DAR Îl avem pe Hristos în
noi şi nu Îl îngenunchem şi pe El.
b. Nu mai sărut potir, cruci, icoane sau alte persoane în
ziua aceea. Pe buze sau în gură mai pot avea părticele.
c. Nu scuip. Aici intră şi guma de mestecat şi seminţele.
d. Nu vomit. E mare păcat.
e. Mă feresc de legături trupeşti cu soţul (sau soţia) în
acestă zi
f. Fac rugăciunile de mulţumire DUPĂ Împărtăşanie şi alte
lecturi
g. Am un comportament cât mai bun cu putinţă,
comportament ce mă strădui să îl păstrez căt mai mult timp.Câteva citate despre spovedanie şi pocăinţă:
Păcatul face pe oameni neruşinaţi. Să te ruşinezi
de păcat, nu de pocăinţă; păcatul e rana, pocăinţa este vindecarea. Dacă noi ne
aducem aminte de păcatele noastre, Dumnezeu le va uita. (Sf. Ioan Gură de Aur)
Sileşte-te să nu cazi în păcat, dar dacă ai căzut,
dă dovadă de bărbăţie, scoală-te repede (Sf.
Nil Sinaitul)
Nu vom fi pedepsiţi şi osândiţi în veacul viitor
pentru că am păcătuit, ci fiindcă, păcătuind, nu ne-am pocăit şi nu ne-am
întors din calea cea rea la Domnul (Cuviosul
Teognost)
Mulţi ne întristăm pentru păcate; dar primim cu
plăcere cauzele lor (Sf. Marcu Ascetul)
Mărturisirea faptelor rele este începutul faptelor bune (Fericitul Augustin)
Orice păcat se săvârşeşte pentru plăcere şi orice iertare pentru păcate
se dobândeşte prin pocăinţă (Sf. Talasie
Libianul)
